Constipatia este o afectiune caracterizata prin micsorarea frecventei scaunului la 2 ori pe saptamana sau mai putin. Frecventa nu este principalul criteriu definitoriu al tulburarii defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta.
Peristaltica intestinala este perturbata, iar musculatura abdominala cu rol in defecatie este mai slabita.
Cauzele constipatiei sunt: hrana neregulata, saraca in fibre, sedentarismul, lipsa consumului de lichide, factorii organici (fisuri anale). De asemenea, anumite medicamente, probleme metabolic-endocrine, sarcina, deshidratarea pot determina aparitia constipatiei.
Constipatia acuta este deseori generata de o schimbare „brusca”, temporara a stilului de viata: dieta, calatorii, medicatie si schimbari hormonale. Constipatia acuta poate sa apara si pe fondul bolilor infectioase. Persoanele cu obiceiuri alimentare nesanatoase, cu somn neregulat sau expunere la substante toxice produse de bacterii pot dezvolta mai usor constipatie acuta.
Constipatia acuta apare frecvent la pacientii cu afectiuni cardiovasculare severe, la pacientii imobilizati la pat. Statul in pat cat mai putin timp posibil reduce riscul aparitiei constipatiei si riscul transformarii in constipatie cronica.
Constipatia cronica persista o perioada prelungita de timp si in mod uzual este determinata de o combinatie de factori.
Aceasta afectiune este des intalnita in randul persoanelor varstnice, 8 % din grupul de varsta medie sunt afectate si, in procent mai mic, populatia tanara. Impactul asupra sexului feminin este mult mai mare.
Incidenta crescuta in randul persoanelor varstnice se datoreaza polimedicatiei, compozitiei si masei crescute a florei bacteriene intestinale care este schimbata la varsta inaintata. Unele bacterii care exercitau o functionare benefica la nivelul tractului gastro-intestinal isi pierd influenta pozitiva, capacitatea de metabolizare scade si germenii patogeni prolifereaza. Formarea scaunului pietros apare frecvent la varstnici si poate duce la ulceratii ale intestinului sau chiar la obstructie completa.
Simptomele constipatiei sunt variabile, variind de la un pacient la altul.
Pacientii suferinzi se pot confrunta cu o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata, dureri de cap impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.
Examinarea intestinului gros se realizeaza prin colonoscopie, care este o examinare endoscopica pe toata lungimea colonului, cu un aparat special – colonoscop.
Se poate recurge si la alte examinari disponibile bazate pe raze X, incluzand clisma cu bariu, ce predispune serii de radiografii dupa administrarea de bariu, care permit vizualizarea intestinului si a diferitelor leziuni, cum ar fi cancerul.
Pe langa aceste investigatii sunt indicate si analiza sangelui, a urinei, a fecalelor, a continutului gastric.
Complicatiile constipatiei apar in timp. Printre cele mai frecvente se numara: inflamatii ale intestinului gros, scaunele foarte tari de consistenta pietroasa, presiune si ulceratii la nivelul intestinului. In cazuri grave pot aparea obstructii intestinale complete, care necesita interventii chirurgicale.
Constipatia indelungata determina diferite afectiuni ale anusului si rectului precum hemoroizi si fisuri anale.
Profilaxia constipatiei
Prevenirea constipatiei se poate realiza prin respectarea unei diete sanatoase fiind recomandate alimentele care faciliteaza peristaltismul intestinal si care afecteaza in sens negativ defecatia.
Pauzele lungi intre mese pot cauza perturbari ale ritmului normal al miscarilor intestinale. Scurtarea pauzelor dintre mese si dieta bogata in substante organice sunt elemente importante in profilaxia constipatiei.
Substantele care normalizeaza motilitatea intestinala sunt uneori indicate in tratarea constipatiei.
Activitatea fizica previne aparitia constipatiei deoarece stimuleaza motilitatea intestinala, fortifica peretele abdominal si este sanatoasa in general.
Prevenirea transformarii unei constipatii acute in constipatie cronica este foarte importanta. Prevenirea constipatiei in timpul infectiilor acute se poate face prin ingestia de cantitati suficiente de apa, fructe, legume, compoturi, sucuri de fructe sau produse lactate fermentate.
Clisma este utilizata in constipatia acuta care apare dupa interventii chirurgicale, boli infectioase, otravire si alte urgente.
Tratamentul constipatiei cu laxative si alti agenti purgative este o problema complexa. Acestea, sunt de cele mai multe ori, eficiente la inceputul tratamentului, iar folosirea timp indelungat produce dependenta.
Majoritatea laxativelor naturale contin extract din semintele de in sau rubarba. Multe laxative au in compozitie substante sintetice cu proprietati asemanatoare celor naturale.
Pentru alte sfaturi medicale, pentru consultatii si investigatii, pentru inscrierea la medicul de familie sau pentru un contract de medicina muncii va asteptam cu profesionalism si cel mai bun raport intre servicii si tarife.Soliciati informatii la office@alexis-medical.ro sau la telefon 0744.488.735 / 0752.030.439 / 0752.190.151