Dictionar medical

ECHILIBRU NUTRIŢIONAL

Denumire pentru cazul în care aportul alimentar în calorii, nutrimente, minerale, vitamine şi apă corespunde nevoilor organismului şi este adaptat condiţiilor la care acesta este supus.

ECHILIBRU

1) Stare a unui biosistem care, supus unor factori perturbatori, îşi menţine caracteristicile funcţionale (fiziologice) si structurale. Tipuri de echilibru mai importante în biologie şi medicină sunt: a) echilibru dinamic: stare staţionară a unui sistem, în care concentraţia substanţelor rămâne constantă, deşi se produc schimburi între diferitele compartimente din organism; b) echilibru fluent sau curgător, stare staţionară a sistemelor deschise, caracterizată prin raportul constant al produsului concentraţiei compuşilor rezultaţi din reacţii faţă de produsul concentraţiei compusilor intraţi în reacţie; c) echilibru hidric, starea organismului în relaţie cu ingestia şi excreţia de apă şi electroliţi; d) echilibru nutriţional; e) echilibru termodinamic, stare staţionară caracterizată prin entropie maximă sau prin energie beră minimă. 2) Funcţie senzorială care rezultă din rolurile normale şi conjugate ale aparatului vestibular, vederii şi sensibilităţii profunde. Permite omului să perceapă poziţia corpului său şi diferitele caracteristici ale mişcărilor şi deplasărilor pe care le efectuează.

ECHIMOLECULARITATE

Stare a soluţiilor care conţin pentru un volum dat un acelaşi număr de molecule.

ECHIMOZA

Infiltraţie sanguină difuză la nivelul hipodermului, care formează o pată relativ întinsă, cu contur neregulat, de culoare roşie-violacee sau maronie, care nu se decolorează la apăsare. Echimozele au aproape întotdeauna drept cauză un traumatism, dar pot apărea şi spontan sau după traumatisme minime, în unele coagulopatii, îndeosebi în hemofilie. Echimoza dispare în câteva zile, culoarea sa devenind brună, verzuie şi apoi galbenă.

ECHINISM

Deformare congenitală sau dobândită a piciorului, care se află în hiperextensie maximală şi aminteşte copita unui cal.

dictionar-medical 13.03.2015  - dictionar medical 13 - Dictionar medicalECHINOCIT

Eritrocit care prezintă la suprafaţa sa o serie de spiculi distribuiţi regulat. Echinocitul se observă îndeosebi in vitro pe frotiurile rău preparate şi, mai rar, în unele stări patologice: uremie, deficit în piruvat kinază, în unele hepatite neonatale, în unele anemii cu deficit de potasiu eritrocitar şi după injectarea anumitor medicamente, îndeosebi heparină.

FABELLA

Os sesamoid, prezent la 10-20% din populaţie, situat posterior condilului extern al genunchiului; radiografie, el poate fi confundat uneori cu un fragment osos sau cu un corp străin.

FABULAŢIE

Acţiunea de prezentare a unor evenimente imaginare ca fiind reale. F. nu se însoteşte în mod obligatoriu de intentia de fals, subiectul crezând el însuşi, parţial, ceea ce povesteşte. F. este normală la copil şi devine patologică la unii mitomani adulţi.

FACIAL

Care ţine de faţă, situat în regiunea feţei. Expresia sau aparenţa feţei. În medicină, termenul se utilizează cu referire la un aspect caracteristic al feţei, care prezintă modificări mai mult sau mai puţin specifice pentru unele boli. În cadrul semeiologiei clasice au fost descrise numeroase tipuri de faciale: facial abdominal, facial acromegalic, facial addisonian, facial adenoidian, facial aortic, facial basedowian, facial bovin, facial cushingoid, facial hepatic, facial hipertiroidian, facial hipocratic, facial Hutchinson, facial leonin, facial lupic, facial Marshall Hali, facial mias-tenic, facial miopatic, facial mitral, facial mixedematos, facial mongoloid, facial parkinsonian, facial peritoneal, facial pletoric, facial scarlatinos, facial tetanic, facial tuberculos facial vultuos.

FACILITANT

Despre un agent care contribuie la accelerarea, amplificarea sau potenţializarea unui proces normal sau patologic.

Scrie-ne opinia ta

Adresa dvs. de e-mail nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *