Dislipidemiile reprezinta modificari calitative sau cantitative ale lipidelor sangvine, avand consecinte importante asupra sanatatii.
Lipidele sangvine reprezinta nutrienti vitali ai organismului, fiind necesari ca rezerva energetica (1 gram lipide furnizeaza 9 kcal), constituenti ai membranelor celulare sau precursori importanti ai sintezei hormonale.
Fractiunile lipidice pe care le gasim determinate pe fisele laboratoarelor de analize sunt reprezentate de: lipide totale, colesterol total, fractiuni de colesterol, denumite dupa densitatea si mobilitatea migrarii lor prin electroforeza-HDL colesterol ( high density lipoprotein), LDL-colesterol (low density lipoprotein) si trigliceride.
LDL – colesterolul reprezinta acea fractiune de colesterol, cunoscuta sub numele de „colesterol rau” – intrucat transporta colesterolul din ficat si il depune pe peretii arterelor, contribuind la formarea placilor de aterom.
HDL – colesterolul este cunoscut sub denumirea de „colesterol bun”, deoarece recupereaza colesterolul din organele si tesuturile in care este in cantitati ridicate, (tesut adipos, muschi) si il transporta spre ficat de unde este eliminat.
Nivelele optime ale grasimilor sunt reprezentate de:
Colesterol total<170 mg/dl;
HDL colesterol>45 mg/dl la barbati si >50 mg/dl la femei;
LDL colesterol<100 mg/dl (<70 mg/dl la pacientii cu boli cardiovasculare);
Trigliceride < 175 mg/dl.
Nivelele anormal crescute ale fractiunilor lipidice duc insa la tulburari semnificative ale metabolismului, determinand obezitate, diverse afectiuni cardiovasculare (ateroscleroza, risc crescut de infarct miocardic) si agravand disfunctiile aparatului renal sau aparatului digestiv.
Clasificarea dislipidemiilor:
A. Hiperlipidemii
1. Hiperlipidemii primare. Sunt disfunctii cu transmitere genetica si transmitere familiala, cele mai frecvente forme fiind datorate unor modificari genetice ce afecteaza expresia unor receptori sau a unor proteine transportoare, (ex - hipercolesterolemia familiala heterozigota, hipertrigliceridemia familiala, hipobetalipoproteinemia).
2. Hiperlipidemii secundare. Pot aparea asociate unor boli:
Endocrine: diabet zaharat ( tip 1 sau 2), hipotiroidism, sindrom Cushing.
Nutritionale: dieta bogata in grasimi, obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool.
Renale: sindromul nefrotic, insuficienta renala cronica.
Hepatice: Insuficienta hepatocelulara.
Medicamente: betablocante (propranolol), hidroclorotiazida, contraceptive orale.
Dintre toate aceste cauze secundare mentionez efectul alcoolului, de crestere a trigliceridelor.
B. Hipolipidemii - apar frecvent in malnutritie, sindroame de malabsobtie sau ca o trasatura familiala benigna (hipobetalipoproteinemia).
Cum se depisteaza dislipidemia?
Evident, prin recoltarea probelor de sange si determinarea lipidelor. Dar cum aceste probe sunt costisitoare, inainte de a cere efectuarea acestor analize, trebuie sa verificati daca sunteti una din persoanele cu risc: aveti rude cu boala cardiovasculara, debutata inainte de 50 de ani, istoric familial de dislipidemii, obezitate, hipertensiune, diabet zaharat, pancreatita acuta.
Daca raspunsul este afirmativ este cazul sa faceti o determinare sanguina a lipidelor.
In cazul pacientilor care au suferit un infarct miocardic recent este bine de stiut faptul ca valorile lipidice se mentin crescute pe o perioada de aproximativ 3 luni, de aceea este recomandat sa repetati dozarea lipidelor nu mai devreme de 3 luni de la data infarctului.
Tratament:
1.Reguli igieno-dietetice:
Reduceti cantitatea de grasimi din alimentatie la 30% din aportul caloric zilnic. Evitati grasimile de origine animala, bogate in acizi grasi saturati si in cholesterol (carne rosie, grasimi de oaie, gasca, oua, mezeluri), care cresc LDL-colesterolul, favorizand ateroscleroza si bolile coronariene.
Preferati acizii grasi nesaturati, respectiv acizii grasi mononesaturati, din uleiuri vegetale, de preferat uleiul de masline sau acizii grasi polinesaturati: bogati in acizi omega-3, din grasimile de peste - somon, macrou, hering, etc).
Consumati cat mai multe fructe si legume, de preferat crude sau fierte.
Evitati fumatul.
Evitati consumul de alcool, bauturile sau dulciurile concentrate.
Efectuati zilnic cel putin 45 minute de efort fizic sustinut: jogging, drumetii, urcat trepte, ciclism, patinaj, inot, tenis, footbal, etc.
2. Utilizati, dar numai sub recomandarea si controlul periodic al medicului, medicamente hipolipemiante, care in functie de strucura lor pot indeplini diferite roluri in scaderea lipidelor:
scad sinteza colesterolului. Dintre acestea, cele mai cunoscute si mai utilizate medicamente sunt statinele (de tipul simvastatin, atorvastatin, pravastatin si mai nou rosuvastatin);
scad sau intarzie absorbtia grasimilor de la nivel intestinal (ezetrol);
leaga acizii biliari, determinand ficatul sa produca noi acizi biliari din colesterol, scazand astfel colesterolul ( colestiramina)
mecanisme complexe prin care scad in special nivelul trigliceridelor (fibrati: gemfibrozil, fenofibrat, bezafibrat, etc).
Toate aceste tratamente trebuie administrate cel putin cateva luni, urmate de verificari lunare ale nivelelor lipidelor sanguine, pentru a se verifica in ce masura tratamentul ales este eficient pentru dumneavoastra.
Pentru alte sfaturi medicale, pentru consultatii si investigatii, pentru inscrierea la medicul de familie sau pentru un contract de medicina muncii va asteptam cu profesionalism si cel mai bun raport intre servicii si tarife.Soliciati informatii la office@alexis-medical.ro sau la telefon 0744.488.735 / 0752.030.439 / 0752.190.151
