Luni-Vineri (8:00 - 16:00)

Sâmbătă-Duminică (Închis)

0752-030-439

0752-190-150

Str. Jean Louis Calderon, nr. 45

București, România

FACTORII DE RISC PSIHOSOCIALI SI EFECTELE LOR ASUPRA SANATATII LUCRATORILOR

FACTORII DE RISC PSIHOSOCIALI SI EFECTELE LOR ASUPRA SANATATII LUCRATORILOR

Factorii de risc psihosociali, ca factori de stres psihic, sunt rezultatul interactiunii dintre factorii profesionali (sarcina de munca, prin continutul si caracteristicile ei, mediul de munca, relatiile interpersonale, practicile de conducere, conditiile de promovare si mentinere pe post) si factorii individuali (capacitati, abilitati, nevoi, aspiratii, nivel de educatie si cultura etc.)

Factorii psihosociali 23.03.2015Atunci cand aceste doua categorii de factori sunt in echilibru, efectele sunt benefice atat pentru succesul profesional, pentru performanta si satisfactia in munca, cat si pentru securitatea si sanatatea in munca a lucratorului.

Daca echilibrul intre cele doua categorii de factori nu exista, respectiv cand cerintele profesionale si conditiile de munca nu corespund capacitatilor, abilitatilor si aspiratiilor individuale, apar riscurile psihosociale si efectele lor negative asupra performantelor profesionale si asupra securitatii si sanatatii in munca a lucratorului.

Principalii factori psihosociali care pot conduce la aparitia stresului in munca sunt:

Factori intrinseci activitatii si ritmul de munca:

  • sarcina de munca supra/subdimensionata in raport cu capacitatea executantului, ce poate conduce fie la suprasolocitare, fie la subsolicitare, fie la alternarea acestora;
  • sarcini monotone, putin stimulative, percepute ca lipsite de sens;
  • sarcini neplacute sau respingatoare;
  • lipsa controlului asupra ritmului de munca.

Factori organizationali si de conducere:

  • ambiguitatea rolurilor (a sarcinilor atribuite in functie de rolul si statusul in organizatie);
  • conflictele dintre diferitele cerinte adresate personalului (de exemplu, dintre cele profesionale si cele de securitate si sanatate in munca);
  • responsabilitati fata de echipamente, oameni si securitatea lor sau, din contra, lipsa responsabilitatii;
  • slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei;
  • lipsa de consultare si participare la luarea de decizii;
  • restrictii nejustificate in raport cu comportamentul in munca;
  • lipsa aprecierii si recompensei;
  • lipsa sigurantei locului de munca;
  • lipsa posibilitatii de control si autocontrol (in organizarea propriei activitati, asupra propriului ritm de lucru, in alegerea timpului de lucru, pauzelor si concediului);
  • sistem de evaluare a performantelor neclar sau inechitabil;
  • lipsa cunoasterii sau acordului cu privire la obiectivele organizatiei.

Exigente temporale:

  • caracterul repetitiv sau nerepetitiv al operatiilor;
  • ritmul liber sau impus;
  • sistemul de salarizare (care impune uneori indirect un ritm de munca ridicat);
  • timpul necesar pentru a atinge ritmul de lucru cerut (timpul de intrare in ritm);
  • regimul pauzelor (organizate sau individuale);
  • posibilitatea de a parasi, la nevoie, locul de munca in afara pauzelor;
  • munca in schimburi.

Leave a Reply