VSH-ul este definit drept viteza de sedimentare a hematiilor ȋntr-o probǎ de sȃnge ȋn intervalul de o orǎ sau douǎ, iar cu cȃt hematiile se sedimenteazǎ mai repede cu atȃt VSH-ul este mai mare.
Tubul ȋn care este depozitat sȃngele recoltat se ține ȋn poziție verticalǎ timp de o orǎ, respectiv douǎ, moment ȋn care se poate observa separarea plasmei de globulele roșii. Plasma este apoi masuratǎ, iar ȋn funcție de cantitatea acesteia se determinǎ dacǎ VSH-ul este normal sau crescut.
Valorile normale diferǎ ȋn funcție de sex și vȃrstǎ, astfel:
La bǎrbați valoarea normalǎ dupǎ o orǎ se situazǎ ȋntre 3-10 mm, iar la douǎ ore ȋntre 5-15 mm.
La femei valoarea normalǎ dupǎ o orǎ se situazǎ ȋntre 6-13 mm, iar la douǎ ore ȋntre 1-20 mm.
La copii mici valoarea normalǎ dupǎ o orǎ se situazǎ ȋntre 7- 11 mm.
O valoare crescutǎ a VSH-ului indicǎ prezența unei infecții sau a unei dereglǎri ȋn corp, fiind necesare noi analize pentru a descoperi sursa infecției. Un VSH crescut poate indica o anemie acutǎ, infecții, pneumonii, sifilis, tuberculozǎ, endocarditǎ bacterianǎ subacutǎ, anumite boli inflamatorii sau neoplazice, intoxicații acute cu metale grele, probleme ale glandei tiroide (hipotiroidism, hipertiroidism). Cu toate acestea existǎ și anumite perioade fiziologice care determinǎ o creșterea VSH-ului (perioada menstrualǎ, vȃsta ȋnaintatǎ sau sarcina, ȋn special dupǎ a patra lunǎ) fǎrǎ a ascunde o boalǎ anume.
