Un articol despre efectele dăunătoare ale zgomotului enervant, din mediul înconjurător, asupra sănătății a fost publicat recent în TheScientist de doi cercetători germani lideri mondiali, Thomas Münzel și Omar Hahad. Autorii oferă o prezentare generală a subiectului în legătură cu efectele indirecte, non-auditive asupra sistemului cardiovascular, pe baza studiilor mecanice epidemiologice și experimentale.
Zgomotul este definit ca sunetul nedorit asociat cu reacții de enervare și tulburări ale somnului. În 2011, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a concluzionat că expunerea la zgomotul creat de transport, în special expunerea la zgomotul provenind de la aeronave, vehicule și trenuri, este responsabilă pentru pierderea anuală de până la 1,6 milioane de ani cumulativi de viață sănătoasă în rândul oamenilor din Europa de Vest.
Deși nu există un prag de zgomot sau o limită standard pentru a stabili riscul, este posibil ca zgomotul peste 60 decibeli să crească riscul de boli de inimă. Acest zgomot de nivel scăzut apare în conversații: sunetul unei mașini de spălat vase sau zgomotul de la o unitate de aer condiționat, de exemplu, și poate avea un efect negativ asupra comunicării, concentrării, activităților zilnice și asupra somnului, consecințe care, din nou, pot cauza enervare, stres mental și activarea sistemului nervos simpatic și ai hormonilor de stres. Se pare că efectele secundare cardiovasculare provocate de zgomot sunt mai mari la cei care au o reacție de supărare mai puternică, deoarece primesc răspunsuri de stres mai crescute comparativ cu cei care nu sunt atât de enervați.
Când zgomotul nocturn duce la tulburări de somn și creșterea nivelului hormonilor de stres, rezultatul poate consta în stres oxidativ crescut în vasele de sânge cerebrale. Mecanismele biologice pot fi legate de zgomotul care activează sistemul limbic al creierului, ce reglează parțial emoțiile, eliberarea hormonului stresului și controlul sistemului nervos simpatic.
Un alt mecanism este acela că somnul tulburat poate provoca răspunsuri cognitive și emoționale prin activarea amigdalei. Aceste răspunsuri variate pot duce la disfuncții vasculare, inflamații și hipertensiune, care pot crește riscul de boli cardiovasculare. Stresul cronic cauzat de ani de expunere la zgomot poate provoca, de asemenea, colesterol ridicat, glicemie crescută, vâscozitate crescută a sângelui, coagulare a sângelui și reacții inflamatorii care duc la disfuncție endotelială, producție crescută de specii reactive de oxigen în peretele vascular și acumulare de placă. Stresul acustic pare că poată provoca ruperea plăcii.
Există dovezi epidemiologice cum că expunerea îndelungată la zgomotul din trafic crește riscul de boli coronariene cu opt procente. Mai mult, din studiile clinice și experimentale s-a arătat că zgomotul este asociat cu afecțiuni cardiovasculare precum hipertensiune, accident vascular cerebral, mortalitate asociată cu afecțiuni ale inimii și decese premature. Studiile de teren și experimentale cu abord tradițional au arătat că persoanele și animalele care au fost expuse la zgomote frecvente și puternice au avut, de asemenea, rate mai mari de insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, colesterol ridicat și glicemie crescută.
Președintele EAPC (Asociația Europeană de Cardiologie Preventivă), Martin Halle, a subliniat îmbunătățirea factorilor de risc ca fiind unul dintre punctele strategice cheie. Zgomotul din mediul înconjurător este într-adevăr posibil de prevenit. Politicienii și părțile interesate trebuie să colaboreze cu cercetătorii, lucrătorii din domeniul sănătății și cei expuși poluării fonice în procesul de reducere a acestuia prin legislație. Există mai multe lacune în ceea ce privește mecanismele fiziopatologice, limitele și pragurile sănătoase ale zgomotului, precum și acțiunile posibile de atenuare a zgomotului. Cercetarea necesită o mai bună înțelegere din partea societății medicale și sprijin din partea agențiilor de finanțare și a guvernelor.
Sursă articol: escardio.org
