Copiii și tinerii ale căror mame au avut un indice de masă corporală mai mare de 30 în timpul sarcinii timpurii prezintă un risc crescut de a face boala ficatului gras. Acest lucru este arătat într-un studiu bazat pe registre de la Institutul Karolinska și Universitatea Harvard, publicat în Journal of Hepatology. Deoarece ratele de obezitate cresc și la femeile aflate la vârsta fertilă, tot mai mulți tineri sunt expuși riscului de a dezvolta boli ale ficatului gras, spun cercetătorii.
„Constatările sunt importante, deoarece obezitatea devine din ce în ce mai frecventă la o vârstă fragedă, iar ficatul gras determinat de supraponderabilitate este în creștere în lume. Dacă o tendință spre obezitate și boli ale ficatului gras poate fi «moștenită», aceasta poate avea consecințe asupra sănătății publice”, spune autorul principal al studiului dr. Hannes Hagström, profesor asociat la Institutul Karolinska.
Prin așa-numitul studiu ESPRESSO, în care au fost colectate biopsii hepatice din toate departamentele din Suedia corespunzând tuturor patologiilor, cercetătorii au identificat toți copiii și adulții tineri născuți după 1992 care, după prelevarea de țesuturi, au fost diagnosticați cu boala ficatului gras, care nu are legătură cu alcoolul (NAFLD), în total 165 de persoane.
Copiii aveau o vârstă medie de 12 ani, puțin peste 60% erau băieți și aproape jumătate aveau ficat gras cu fibroză. Grupul de control era format din copii și tineri, fără ficat gras asociat cu sexul și vârsta.
Din Registrul nașterilor medicale suedeze, cercetătorii au preluat apoi informații despre IMC-ul mamei (indicele de masă corporală) pe durata sarcinii timpurii. Copiii mamelor obeze (IMC peste 30) au fost de peste trei ori mai predispuși a fi diagnosticați cu afecțiuni hepatice grase comparativ cu copiii mamelor cu IMC normal în timpul sarcinii.
Creșterea riscului a fost observată și după ce au fost luați în considerare alți factori importanți, cum ar fi educația, fumatul și țara natală.
Recomandări către mame
Cercetările anterioare pe animale au arătat că obezitatea la mamă poate duce la modificări la nivelul fătului, care sugerează că acestea pot conduce la o schimbare a comportamentului privind un consum mai mare de alimente, dar astfel de cercetări la om lipsesc. Limitările noului studiu constau în lipsa datelor cu privire la consumul de alimente, la tipul dietei și activitatea fizică, deoarece aceste informații nu sunt disponibile în registrele suedeze.
„Nu putem spune sigur dacă constatarea în urma acestui studiu prezintă un efect biologic al obezității materne asupra fătului în creștere sau dacă există explicații socio-economice, cum ar fi aportul crescut de energie și un stil de viață nesănătos după naștere. Dar, în orice caz, femeile însărcinate sau viitoarele mame cu obezitate ar trebui să fie receptive la recomandările medicilor cu privire la modul în care pot reduce riscul copilului de a dezvolta boala ficatului gras mai târziu în viață”, spune dr. Hannes Hagström.
Prezența bolii hepatice grase la copii nu este cunoscută în Suedia, dar în SUA este estimată la 5-10%, adică în conformitate cu incidența obezității, care este și principalul factor de risc pentru boala hepatică grasă nealcoolică.
„Alte cercetări au arătat că a fi supraponderal la începutul vieții crește riscul de boli ale ficatului gras, dar studiul nostru este primul care investighează efectul obezității peste generații”, spune Jonas F. Ludvigsson, de asemenea autor al studiului și medic pediatru și profesor la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică, Institutul Karolinska.
Ficatul gras, de multe ori, nu provoacă disconfort și mulți oameni au această afecțiune fără să știe, dar boala poate duce la inflamația ficatului și la ciroză. Cantitatea de grăsime acumulată în ficat poate fi redusă prin scăderea în greutate și obiceiuri sănătoase, cum ar fi activitatea fizică.
Sursa: medicalxpress.com
