Arsurile la stomac ocazionale reprezintă simptome des întâlnite și nu trebuie să fie un motiv de alarmă. Majoritatea oamenilor pot gestiona disconfortul creat de arsurile la stomac fără ajutor medical specializat, prin modificări ale stilului de viaţă şi medicamente fără prescripţie medicală.
Ele pot fi de obicei asociate cu regurgitarea de acid gastric (reflux gastric), care este principalul simptom al bolii de reflux gastroesofagian (GERD).
Dacă arsurile la stomac, sunt din ce în ce mai frecvente, afectând negativ viaţă de zi cu zi, ele pot constitui simptomul unei afecţiuni severe care necesită îngrijiri medicale.
Simptomele pirozisului includ:
• senzaţie de arsură, însoţită de durere, în piept, care apare de obicei după masă în special pe timp de noapte
• durere toracică care se agravează atunci când pacientul stă culcat sau se apleacă.
Se impune apelarea de urgenţă la ajutor medical specializat ( salvare, cameră de gardă, etc.) dacă durerile din piept sunt severe, mai ales atunci când sunt combinate cu alte semne și simptome cum ar fi dureri în braț sau în maxilar sau apar dificultăți de respirație. Durerile acute în piept pot fi simptomul unui atac de cord.
De asemenea se recomandă programarea la un medicul specialist dacă:
• arsurile la stomac apar de mai mult de două ori pe săptămână
• simptomele persistă în ciuda utilizării de medicamente antiacide fără prescripţie medicală
• apar dificultăti la înghiţire
• sunt prezente simptome de greață sau vărsături persistente
• pacientul pierde în greutate din cauza lipsei poftei de mâncare sau a dificultăţilor de a mânca.
Simptomele de pirozis sau arsuri la stomac se întâlnesc cel mai des în rândul persoanelor din ţările occidentale, unde prevalența este în jurul valorii de 20 până la 30 la sută, potrivit unor estimări.
Astfel Colegiul American de Gastroenterologie este de părere ca numai în Statele Unite peste 60 de milioane de americani suferă de arsuri la stomac cel puțin o dată pe lună, iar cel puțin 15 milioane suferă zilnic.
Arsurile la stomac se produc atunci când acidul din stomac se întoarce în tubul musculomembranos (esofag) care transportă bolul alimentar provenind din cavitatea bucală la stomac.
În mod normal, atunci când alimentele mestecate în cavitatea bucală sunt înghițite, inelul de mușchi din partea de jos a esofagului (sfincterul esofagian inferior) se relaxează, pentru a permite alimentelor și lichidelor să se deplaseze în jos, spre stomac. Apoi, mușchiul se strânge din nou.
Dacă sfincterul esofagian inferior se relaxează anormal sau se slăbeşte, acidul din stomac poate curge înapoi în esofag (reflux gastroesofagian) provocând arsuri la stomac. Acest fenomen se amplifică atunci când persoana stă aplecată sau culcată.
Factori de risc
O serie de factori de risc, unii în legătură cu stilul de viață, pot contribui la declanşarea arsurilor la stomac:
•
• obezitatea
• fumatul
• excesul de sare
• consumul de alimente sărate, acre sau picante
• alimentaţie săracă în fibre
• lipsa mişcării fizice
• tratamentele medicamentoase, incluzând medicamente pentru astm, antihistaminice, analgezice, sedative şi antidepresive.
Prima persoană cu care pacientul având astfel de simptome va veni în contact va fi medicul de familie, care, în funcţie de gravitate, îl va trimite la un specialist gastroenterolog.
Dacă prin schimbarea stilului de viață și administrarea de medicamente fără prescripție medicală (medicatie pentru refluxul de acid) nu se ajunge la o ameliorare a simptomelor, medicul gastroenterolog va recomanda efectuarea de către pacient a următoarele investigații:
Endoscopia, o modalitate de a examina vizual interiorul esofagului şi stomacului. În timpul endoscopiei, medicul introduce un tub subţire, flexibil, echipat cu o lumină şi aparat de fotografiat ( endoscop) prin cavitatea bucală, până la esofag şi stomac.
Opțiunea principală de tratament pentru persoanele care se confruntă în mod repetat cu refluxul de acid este o clasă de medicamente cunoscute ca inhibitori ai pompei de protoni (IPP pe scurt) .
Modul de acțiune al inhibitorilor pompei de protoni este prin reducerea acidității secrețiilor stomacale, prin blocarea unora dintre producătorii de acid. Printre inhibitorii pompei de protoni se numără:
• rabeprazol
• esomeprazol
• lansoprazol
• omeprazol
• pantoprazol
• omeprazol, cu eliberare imediată de bicarbonat de sodium.
Medicamentele inhibitori ai pompei de protoni sunt, în general, sigure si eficiente, dar, ca orice medicament pe bază de prescripție medicală, nu sunt adecvate pentru toate persoanele cu boală de reflux, putând provoca efecte secundare.
Alte medicamente care reduc producerea de acid se numesc blocanţi de receptori de histamină H – 2. Aceste medicamente includ cimetidina, famotidina, nizatidina sau ranitidina. Blocanţii de receptori H-2 nu acționează la fel de repede cum fac antiacidele, dar ele sunt mai eficiente, scăzând secreţia de acid din stomac un timp de până la 12 ore.
Aceste medicamente sunt, în general, bine tolerate, dar utilizarea lor pe termen lung poate fi asociată cu o ușoară creștere a riscului de fracturi osoase și deficit de vitamina B-12.
Pentru persoanele care suferă rar de arsuri la stomac sau indigestie,poate prin asocierea ocazională a anumitor alimente și băuturi, tratamentele pentru reducerea acidității la stomac, sunt disponibile în farmacii fără prescripție medicală.
Antiacidele oferă ajutor rapid pe termen scurt, tamponând aciditatea, prin reacție chimică simplă cu conținutul stomacului. Ele nu acționează în schimb asupra celulelor producătoare de acid ale mucoasei stomacului, conținând compuși chimici, cum ar fi carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu, aluminiu și hidroxid de magneziu.
În cazuri rare, simptomele de arsuri la stomac date de boala de reflux gastroesofagian, care sunt severe și nu răspund la tratament medical, pot justifica intervenția chirurgicală, sub forma unei proceduri numite fundoplicatură.
Tratamente alternative
Fitoterapie. Remediile din plante care pot fi folosite pentru tratarea simptomelor de arsuri la stomac includ: lemn dulce, ulm, muşeţel, busuioc,gălbenele, nalbă, ghimbir şi altele. Remediile din plante pot interfera cu medicamentele de aceea se recomandă consultarea medicului în legătură cu dozajul şi modul de administrare.
Terapiile de relaxare. Tehnicile pentru combaterea stresului și anxietăţii pot reduce semnele şi simptomele de GERD.
Acupunctura. Acupunctura implică inserarea de ace subţiri în anumite puncte de pe corp. S-au obţinut o serie de rezultate pozitive asupra persoanelor care suferă de arsuri la stomac, dar momentan nu s-au făcut studii majore despre beneficiile acestei terapii.
Biopsia. Medicul poate utiliza, de asemenea, endoscopia pentru a colecta o mostră de ţesut ( biopsie) pentru analize suplimentare.
Radiografia (imagistica esofagului, stomacului și duodenului).. Această procedură presupune administrarea unui lichid calcaros care umple interiorul tractului digestiv, după care se realizează o radiografie a acestuia. Lichidul permite medicului să distingă clar conturul esofagului, stomacului şi intestinului superior ( duoden).
Manometria esofagiană. Reprezintă un test care măsoară motilitatea esofagului (mişcarea şi presiunea din esofag). Testul presupune plasarea unui cateter în esofag, prin nas. Cu ajutorul manometriei esofagiene sunt puse în evidenţă tulburări motorii ale esofagului (peristaltică ineficientă sau absentă, contracţii nonperistaltice) si ale sfincterului esofagian inferior (presiune de repaus anormală, relaxare inadecvată la deglutiţie).
Monitorizarea pH – ului. Reprezintă o metodă modernă de măsurare a acidităţii esofagului şi stomacului în timpul căreia se introduce o sondă (tub), foarte subţire şi felxibil, prin nas în esofag, sondă care are la capăt un dispozitiv de măsurare a acidului (senzor), pe o perioadă de timp de 24 ore. Aparatul identifică când, și pentru cât timp, acidul din stomac regurgitează in esofag. Rezultatele sunt transmise la un computer mic, pe care pacientul îl poartă în jurul taliei sau este legat cu o curea peste umar. După terminarea procedurii medicul va interpreta rezultatele înregistrate, corelându-le cu simptomele semnalate de pacient.
Modificarea stilului de viaţă poate reduce frecvenţa arsurilor la stomac. Luați în considerare următoarele indicaţii:
Menţineţi o greutate sănătoasă. Greutatea în exces pune presiune pe abdomen, împingând în sus stomacul și provoacând aciditate în esofag. În cazul în care greutatea este normală încercaţi să o mențineţi. Dacă sunteti supraponderal sau obez, încercaţi să pierdeţi în greutate încet, nu mai mult de 0,5 până la 1 kilogram pe săptămână. Adresați-vă medicului pentru a vă ajuta în elaborarea unui tratament pentru slăbire.
Evitaţi hainele strâmte. Hainele care sunt strânse în jurul taliei pun presiune pe abdomen și sfincterul esofagian inferior.
Evitati alimentele şi băuturile care declanșează arsuri la stomac. Fiecare are un număr de alimente, care consumate, produc arsuri. Unele alimente comune, cum ar fi produse alimentare grase sau prăjite, sos de roşii, alcoolul, ciocolata, menta, usturoiul, ceapa şi cafeina pot produce arsuri la stomac şi mai rău. Evitaţi alimentele pe care le cunoașteți a vă declanşa pirozis.
Mâncaţi mese reduse.cantitativ. Evitaţi supraalimentarea prin consumul de mese diminuate cantitativ.
Nu stați în poziție culcat după masă. Așteptaţi cel puţin trei ore după masă înainte de sta întins sau de a merge la culcare.
Ridicaţi capul de pe pat. Dacă vă confruntați regulat cu arsuri la stomac pe timp de noapte sau în timp ce încercaţi să dormiţi, puneţi gravitația să lucreze, radicând capătul patului, unde aşezaţi, capul cu 6-9 cm. În cazul în care nu este posibil să ridicaţi patul, puteți introduce o pană între saltea și arcuri pentru a ridica corpul de la talie în sus Folosirea pernelor suplimentare pentru înălţarea capului nu este eficientă.
Renunţaţi la fumat. Fumatul scade capacitatea de funcţionarea optimă a sfincterului esofagian inferior .
