Dacă autoritățile impun carantina și trimiterea angajaților acasă, aceștia pleacă în regimul unui concediu special, reglementat de legislația noastră. Au dreptul la o indemnizație aferentă acestui concediu, dar ceva mai mică decât banii pe care i-ar fi primit dacă s-ar fi dus la muncă.
Carantina nu este o chestiune stabilită de o entitate privată: o problemă serioasă de sănătate (boală contagioasă) face ca direcțiile de sănătate publică să ia decizia de a interzice continuarea activităților pe o anumită perioadă de timp. Prin urmare, nu angajatorul decide dacă e cazul ca salariații săi să intre într-un concediu medical pentru carantină.
Reglementarea concediilor medicale pentru carantină se regăsește în OUG nr. 158/2005 și în normele sale de aplicare, cuprinse în Ordinul ministrului sănătății nr. 15/1311/2018. „Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică„, scrie în ordonanță.
În contextul carantinei impuse de coronavirus, Ministerul Sănătății comunică faptul că medicii de familie pot elibera certificatele medicale pentru cei aflați în carantină din cauza coronavirusului, oferindu-li-se un cod special necesar eliberării acestor concedii, pe care înainte nu-l aveau.
Salariații trimiși acasă din cauza carantinei primesc pe această perioadă o indemnizație de concediu medical în valoare de 75% dintr-o bază salarială ce reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, potrivit ordonanței. Așadar, nu au dreptul la aceleași sume de bani pe care le-ar fi primit dacă mergeau la muncă.
Câteva aspecte sunt importante în privința acestui concediu, pe lângă cele menționate mai sus:
- durata concediului pentru carantină nu se scade din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un asigurat pentru alte tipuri de afecțiuni;
- certificatul medical trebuie obținut de la mediul curant, dar se poate elibera și la o dată ulterioară, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății, pentru luna în curs sau cea anterioară;
- indemnizația pentru carantină se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
- medicul de familie menționează în certificatul medical perioada de carantina stabilită de direcțiile de sănătate publică.
COMUNICAT 27.02.2020 –
CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Reglementări privind acordarea concediului medical și a indemnizației pentru carantină
” În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.
Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.
În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.
Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.
De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Menționăm că în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricția prevazută la art. 20 alin (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia „medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape”, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă și nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală).
Pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor legale privind acordarea concediului medical şi a indemnizaţiei pentru carantină, CNAS a transmis o circulară către toate casele teritoriale de asigurări de sănătate.”