Etichetele alimentare: educare pacientilor (IV)

Cantitățile de referință pentru adulți pentru valoare energetică și nutrienții prezenți pe etichetă sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Pentru copii nu s-au stabilit încă astfel de valori de referință la nivel european, având în vedere diferențele mari în nevoile nutriționale între diferite grupe de vârstă în perioada de creștere.

În ceea ce privește conținutul în micronutrienți (vitamine și minerale) valorile nutriționale de referință (VNR) ale acestora pentru adulți sunt următoarele:

În cazul unor macronutrienți care prezintă o mai mare sensibilitate pentru sănătatea publică, există unele discrepanțe între recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și cantitățile de referință menționate în legislația în vigoare.

Recomandarea OMS cu privire la consumul de zaharuri este ca acestea să nu reprezinte mai mult de 10% din aportul caloric zilnic. La un aport zilnic mediu de 2.000 kcal, 10% înseamnă 200 kcal din zaharuri, adică 50 g de pe zi. Cantitatea de referință din legislație este situată la aproape dublu față de această recomandare. De asemenea, în privința consumului de sare, cea mai recentă recomandare OMS  este de limitare a consumului la 5 g pe zi sau 2.000 mg de sodiu pe zi. În legislația în vigoare referința încă este cea de 6 g pe zi de sare sau 2.400 mg de sodiu.

Ținând cont de aceste discrepanțe, în momentul de față este de datoria educatorilor în sănătate să explice aceste aspecte pacienților pentru a-i îndruma spre un consum adecvat al nutrienților care pot conduce la probleme de sănătate pe termen lung.

Afirmațiile de pe ambalaje cu privire la îmbunătățiri nutriționale sau beneficii pentru sănătate trebuie privite cu atenție atunci când se achiziționează un produs alimentar și analizate în contextul valorii nutriționale generale a produsului. De exemplu, o mențiune cu privire la conținutul redus de zaharuri poate fi facută și pe un produs cu un conținut mare de grăsimi, astfel încât această afirmație nu mai reprezintă un beneficiu. În privința mențiunilor de nutriție și sănătate, pe produse există prevederi legislative care le reglementează într-o anumită masură, dar de restul trebuie să ne ocupăm noi, atât ca educatori, cât și în calitate de consumatori.

Chiar dacă produsele care poartă o mențiune nutrițională ne pot atrage atenția la prima vedere și în cazul acestora este bine să ne uităm în tabelul nutrițional pentru informații suplimentare, dar necesare.

Care sunt caracteristicile de bază ale produsele pe care ar trebui să alegem să le punem în coșul de cumpărături după citirea etichetei:

• O listă scurtă de ingrediente care să fie ușor de recunoscut;
• Produse care nu conțin grăsimi hidrogenate;
• O declarație nutrițională completă (valoare energetică, macronutrienți și micronutrienți dacă este cazul);
• Declararea porției recomandate;
• Evidențierea clară a alergenilor;
• Produsele care conțin o cantitate mai mică de grăsimi saturate comparativ cu cantitatea totală de grăsime conținută;
• Produsele care conțin o cantitate de zaharuri mai mică în raport cu cantitatea totală de glucide declarată;
• Produsele cu un conținut de sare cât mai mic (< 20% din necesarul zilnic);
• Produsele cu adaos de vitamine și minerale pot reprezenta un beneficiu mai ales pentru anumite categorii de vârstă.

În prezent, declarația nutrițională este obligatorie prin lege doar pentru produsele ambalate, dar ar fi util să se extindă și la meniurile din restaurante și cantine, la preparatele de patiserie neambalate și la anumite produse vrac pentru care nu este obligatorie momentan.

Educația nutrițională este un punct esențial în scăderea prevalenței problemelor de sănătate relaționate cu nutriția. Etichetarea nutrițională este un instrument util pe care ar trebui să-l folosim cât mai mult ca principal factor în decizia de cumpărare și consumare a produselor alimentare.