Nistagmusul este o boalǎ ocularǎ caracterizatǎ prin mișcări repetitive și necontrolate, problemǎ ce duce de multe ori la o vizibilitate redusǎ. Ȋn cadrul acestor mișcări involuntare, ochii se pot mișca dintr-o parte în alta, în sus și în jos, sau într-un model circular. Ca rezultat, ambii ochi sunt în imposibilitatea de a focaliza pe un obiect. Instinctiv, pacientul poate avea o poziție neobișnuitǎ a capului sau poate da din cap ȋn ȋncercarea de a-și controla vederea.
Nistagmusul poate fi moștenit și poate apǎrea în copilăria timpurie sau se poate dezvolta mai tȃrziu din cauza unui accident sau a unei boli. Ȋn general, nistagmusul este un simptom al unei alte probleme medicale. Cu toate acestea, cauza exactǎ este adesea necunoscutǎ.
Persoanele cu nistagmus pot avea o acuitate vizuală redusă. Ele pot avea, de asemenea, probleme ȋn percepția adȃncimii, ceea ce poate afecta echilibrul și coordonarea. Nistagmusul, de asemenea, poate fi agravat de oboseală și stres.
Cele mai multe persoane cu nistagmus reușesc sǎ ȋși reducǎ severitatea mișcǎrilor oculare necontrolate dacǎ se uitǎ ȋntr-o parte și nu ȋși ȋncearcǎ sǎ ȋși focalizeze vederea pe un obiect din fața lor. Existǎ mai multe forme de nistagmus iar acestea includ :
Nitagmus congenital – Ochii au tendința să se deplaseze într-o pendulare pe orizontală. Acesta este adesea asociat cu alte condiții, cum ar fi albinismul, respectiv absența congenitalǎ a irisului( partea coloratǎ a ochiului ), ȋn cazul ȋn care nervii optici sunt subdezvoltați, sau ȋn caz de cataractǎ congenitalǎ.
Nistagmus dobândit – Se dezvoltǎ tȃrziu iar cauza este adesea necunoscutǎ, ȋnsǎ poate avea legǎturǎ cu o problema a sistemului nervos central, o tulburare metabolicǎ sau cauzate de consumul de droguri.
Cauzele nistagmusului
Când nistagmus se dezvoltă în copilărie, copilul poate sǎ nu sufere de altǎ problemǎ medicalǎ, ȋnsǎ nistagmusul dobȃndit mai tȃrziu ȋn viațǎ este adesea un simptom al unei alte afecțiuni, cum ar fi accident vascular cerebral, scleroza multiplǎ sau o loviturǎ la cap.
Alte cauze de nistagmus includ :
Albinism
O eroare de refracție foarte severǎ, de exemplu, miopie, astigmatism sau cataractǎ congenitalǎ
Inflamație a urechii interne
Medicamente, cum ar fi medicamentele ȋmpotriva epilepsiei
Boli ale sistemului nervos central
Diagnosticarea nistagmusului
Nistagmusul poate fi diagnosticat printr-un examen oftalmologic complet. Testarea pentru a diagnostica nistagmus poate include :
Istoria pacientului – pentru a determina prezența unor alte probleme de sănătate generală, medicamente luate sau factori de mediu care ar putea sǎ contribuie la apariția simptomelor.
Măsurarea acuității vizuale pentru a evalua modul în care viziunea a fost afectatǎ.
Electronistagmografia – reprezintǎ ȋnregistrarea electricǎ a mișcǎrilor ochiului și permite identificarea diferitelor forme de nistagmus.
Tratamentul nistagmusului
Nistagmusul nu poate fi vindecat, ȋnsǎ lentilele de contact corecteazǎ alte probleme de vedere, precum: miopie, hipermetropie sau astigmatism. Unele tipuri de nistagmus se pot îmbunătăți pe parcursul copilariei. În plus, viziunea poate fi îmbunătățită cu ajutorul ochelarilor speciali.
Atunci cȃnd ochelarii speciali ȋmbunǎtațesc nistagmusul se poate realiza o intervenție chirurgicalǎ care poate permite o ameliorare definitiva. Pe de altǎ parte, nistagmusurile dobȃndite dispar o datǎ cu tratamentul cauzei lor, atunci cȃnd existǎ un tartament.
