Arhiva autorului: Centrul Medical Alexis

Despre Centrul Medical Alexis

Centrul Medical Alexis - cele mai bune servicii de medicina muncii & more

Rolul vitaminelor in dezvoltarea copilului

Vitaminele A, D, E şi K pot fi stocate de corp.De aceea, ele nu trebuie să fie consumate zilnic.

- vitaminele in dezv copilului 04 - Rolul vitaminelor in dezvoltarea copiluluiÎn schimb, vitaminele C, B1, B2, B3, B6, B12 şi acidul folic nu pot fi stocate şi părasesc foarte repede organismul. Aşa se explică faptul că alimentele care conţin aceste vitamine trebuie mâncate zilnic pentru a acoperi necesarul. Vitamina A are rol antiinfecţios, de protecţie a mucoaselor şi pielii. Aceasta protejează organismul împotriva infec- ţiilor şi chiar reduce riscul apariţiei cancerului sau a altor boli. Această vitamină este un catalizator implicat în maturizarea celulelor şi a ţesuturilor; în mod particular, asigură sănătatea părului, unghiilor şi pielii copilului dvs. Zvonurile legate de morcovi şi alte alimente bogate în vitamina A sunt adevă-rate: sunt esenţiale pentru ochi sănătoşi.

În prezent se poate asigura necesarul de vitamina A prin consumul de morcovi, toate legumele şi fructele colorate în galben şi portocaliu. 6 miligrame de betacaroten – care se află într-un morcov mare – sunt convertite în 2000 micrograme de vitamina A în organism. În timp ce prea multă vitamina A din produse de origine animală, de exemplu ficatul, poate determina probleme de să- nătate, este aproape imposibil să supradozaţi vitamina A prin consumul de legume şi fructe – de aceea, nu vă îngrijoraţi dacă copilul consumă „prea mulţi” morcovi.
Vitamina C ajută la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi ţesuturilor. De asemenea, ajută la întărirea gingiilor şi a vaselor de sânge, reducând învineţirea în cazul loviturilor sau rănilor.
Vitamina C ajută la cicatrizarea rănilor, întărind sistemul imunitar şi Vitamina D, denumită de asemenea şi antirahitică, este vitală în metabolismul calciului şi al fosforului şi în procesul de formare a osului în creştere (osteogeneza).
Sursa de vitamina D în alimentaţie este redusă, ea găsindu-se în cantităti mici în unt, lapte, gălbenuş de ou. Uleiul de ficat de peşte conţine cantităţi mari, însă acesta nu este utilizat ca aliment, ci mai degrabă ca medicament. Din cauză că nou-născutul nu poate acumula rezerve de vitamina D nefiind expus prea mult la soare, este necesar să se facă profilaxia rahitismului încă din primele două săptămâni de viaţă.
Vitamina D este singura recomandată sub formă medicamentoasă chiar de la naştere.

Surse de vitamina C: jumătate de ardei capia conţine 142 mg. ceaşcă cu suc de portocale conţine cca 100 mg. jumătate de papaya conţine 94 mg. portocală de dimensiune medie conţine 70 mg . jumătate de ceaşcă cu broccoli conţine 62 mg. 5 căpşune întregi conţin 51 mg. jumătate de grapefruit conţine 47 mg. un mango conţine 16 mg. jumătate de roşie conţine 12 mg. jumătate de ceaşcă cu spanac conţine 9 mg. jumătate de cartof copt conţine 8 mg.
Totodată previne apariţia infecţiilor.
S-a demonstrat că administrarea de vitamine sau polivitamine în cantităţi mari este periculoasă şi poate duce la apariţia unor stări toxice. De aceea, este de preferat ca transferul lor în organism să se facă prin intermediul alimentelor care le conţin, fapt ce contribuie la o cât mai eficientă asimilare.

Persoanele care suferă de depresie și diabet zaharat sunt mai expuse riscului de picior diabetic

Piciorul diabetic este una dintre cele mai grave complicații ale diabetului zaharat, care afectează semnificativ calitatea vieții și poate avea consecințe extrem de grave, dizabilitante, în cazul în care nu este tratată și controlată eficient. Această complicație apare ca urmare a deteriorării progresive a senzitivității nervoase (neuropatia diabetică), care în lipsa unei monitorizări atente permite apariția unor răni (ulcerații) ce pot trece neobservate, se pot infecta și conduce la amputatii. Tocmai din cauza acestei complicații, persoanele cu diabet zaharat au un risc de aproximativ 20 de ori mai mare să sufere o amputație față de persoanele sănătoase.

- feet Diabetes 12 - Persoanele care suferă de depresie și diabet zaharat sunt mai expuse riscului de picior diabeticPe lângă riscul de a dezvolta complicații la nivelul picioarelor, persoanele cu diabet zaharat sunt expuse și altor afecțiuni, așa cum este depresia.

Persoanele care au diabet prezintă un risc mai ridicat de depresie, față de populația sănătoasă. Gestionarea diabetului generează o presiune crescută și stres pentru persoanele afectate. Iar în cazul în care acestea au dificultăți în menținerea nivelului glicemic în limitele normale sau se confruntă și cu neuropatie diabetică, presiunea poate deveni chiar mai mare, din cauză că pot avea senzația că pierd controlul asupra bolii, potrivit specialiștilor.

Pe de altă parte, persoanele care suferă și de depresie și de diabet pot să fie mai puțin dispuse la a urma cu strictețe regimurile alimentare impuse și regulile de îngrijire, care sunt niște factori importanți în asigurarea unui control eficient al bolii. De exemplu, păstrarea nivelului glucozei în sânge în parametri optimi este extrem de importantă pentru prevenția sau întârzierea afectării nervoase, asociate neuropatiei diabetice. Manifestările depresiei pot duce la neglijarea îngrijirii personale sau la complianță scăzută la tratament, aspecte ce pot contribui la evoluția nefavorabilă a diabetului și la apariția complicațiilor.

De altfel, depresia majoră, o formă severă a bolii, este asociată cu un risc de 2 ori mai mare de picior diabetic.

Simptomele unui episod de depresie majoră includ:

  • Stare persistentă de tristețe, anxietate;
  • Sentimente de pierdere a speranței, pesimism;
  • Sentimente de vină, de neajutorare;
  • Pierderea interesului în activități obișnuite, hobby-uri;
  • Nivel scăzut de energie, stare de oboseală;
  • Dificultăți de concentrare, de amintire a unor lucruri, în a lua decizii;
  • Insomnie, prea puține sau prea multe ore de somn;
  • Apetit scăzut, pierdere în greutate sau mâncat în exces și creștere în greutate;
  • Stare de agitație, de iritabilitate;
  • Simptome fizice, precum dureri de cap, tulburări digestive sau durere, pentru care nu poate fi identificată o altă cauză;

În cazul în care este observată prezența a trei sau mai multe dintre aceste simptome sau chiar și a unuia dintre ele, dar pentru o perioadă mai îndelungată (circa două săptămâni) persoana în cauză trebuie să se adreseze specialistului.

Îngrijirea specifică depresiei este fundamentală nu doar din punctul de vedere al tratării afecțiunii, ci și raportat la managementul diabetului zaharat. Practic, eliminarea simptomelor depresiei poate contribui la menținerea aderenței la tratamentul diabetului zaharat, la monitorizarea nivelului glicemic, urmarea unui stil de viață corespunzător, factori care ajută la un control eficient al diabetului zaharat și, prin extensie, la prevenirea sau întârzierea instalării complicațiilor precum neuropatia diabetică și piciorul diabetic.

Produsul care inlocuieste medicamentul pentru epilepsie a fost introdus pe piata

După retragerea de pe piață a medicamentului Rivotril (clonazepam-epilepsia sugarilor si a copiilor. epilepsia adultilor si in crizele focale.), Compania Națională Unifarm a desfășurat continuu demersuri de aprovizionare a populației cu un medicament similar, din sursă alternativă, care să suplinească această discontinuitate.

- medicament introdus pe piata 11 - Produsul care inlocuieste medicamentul pentru epilepsie a fost introdus pe piataAcesta a fost identificat, contactat direct de la producător și importat în țară, după efectuarea tuturor procedurilor legale, care, în cazul substanțelor psihotrope, necesită aprobări la nivel național și internațional pentru circulația acestora pe teritoriul european, fapt ce a dus la o perioadă prelungită până la punerea acestuia efectiv la dispoziția pacienților.

După efectuarea procedurilor de control al calității, produsul a fost introdus pe piață, deocamdată în forma de 0,5 mg x 30 comprimate, urmând ca în scurt timp să fie pusă pe piață și forma de 2 mg.

Concursul „Esti pe lista speciala a Iepurasului!”

Dragi prieteni,

Azi initiem concursul „Esti pe lista speciala a Iepurasului!”

Valoarea premiilor: putin peste 2100 lei pentru un unic castigator.Dulciuri rafinate, imbracaminte cool si jocuri va asteapta.


- Concurs premii Paste 15 - Concursul „Esti pe lista speciala a Iepurasului!”
 
Puteti castiga concursul cumuland urmatoarele:
1.Apreciaza cu un “like” pagina noastra de Facebook.
2.Trimite un mesaj pe blog. 
3.Succes
 
Tragerea la sorti: sambara, 15.04.2017
 
Va asteptam si va dorim succes!

5 semne care arata ca ficatul are nevoie de detoxifiere

 Toxinele acumulate in organism ne impiedica sa slabim, accelereaza imbatranirea pielii, produc inflamatii si ne imbolnavesc. Asadar, primavara este perioada ideala pentru o cura de detoxifiere, iar mai jos vorbim despre 5 semne care iti arata ca ai nevoie de purificarea sangelui si a ficatului:

 

1. Stare permanenta de oboseala

Daca te trezesti obosita desi ai dormit cel putin 8 ore pe noapte inseamna ca in organismul tau s-au acumulat toxine pe care este bine sa le elimini. O cura de detoxifiere cu verdeturi si legume de primavara (leurda, loboda, stevie, etc.) ofera un impuls pentru functia cognitiva.

2. Lipsa de concentrare

Dieta saraca in nutrienti afecteaza memoria si puterea de concentrare, asadar in loc sa consumi mai multa cafea sau produse ce contine cofeina, cel mai bine este sa urmezi o cura de detoxifiere.

3. Dureri de cap

Durerile puternice de cap apar tocmai pentru ca ficatul nu mai face fata cantitatii mari de toxine. Asadar, daca suferi de astfel de dureri, ar trebui sa iei in considerare o cura de detoxifiere a ficatului.

4. Constipatie

Atunci cand exista o supraincarcare a ficatului cu substante toxice, dereglarile acestui organ duc la constipatie si balonare. Asadar, persoanele care sufera de aceasta problema ar trebui sa se gandeasca serios la o cura de detoxifiere a ficatului, pentru a-l ajuta sa-si recapete fortele. Pe langa consumul de alimente sanatoase, nu uita sa consumi cat mai multa apa si ceaiuri din plante medicinale.

5. Imposibilitatea de a scapa de kilogramele in plus

Ai incercat sa slabesti facand sport si numarand calorii iar scopul nu a fost indeplinit? Ei bine, si in aceasta situatie tot ficatul poate fi cauza. Daca nu poti scapa de excesul de kilograme desi urmezi cu strictete dietele, inseamna ca ficatul are un nivel ridicat de toxine. Daca ficatul nu mai reuseste sa secrete sucuri digestive suficiente, acest lucru afecteaza si functionarea sistemului digestiv.

- detoxifiere ficat 05 - 5 semne care arata ca ficatul are nevoie de detoxifiere

Sănătatea creierului: să ne ferim de factorii dăunători

Factorii genetici sunt transmiși de la părinți la copii și nu pot fi controlați. Dar factorii de mediu și cei de stil de viață pot fi modificați (mai ales cei pe care îi puteți controla singuri): boli cardiace, diabet, accident vascular- cerebral, depresie, leziuni cerebrale, anumite medicamente sau utilizarea necorespunzătoare a acestora, lipsa activității fizice, dieta săracă în substanțe necesare funcționării organismului, fumatul, consumul de alcool în exces, problemele cu somnul, lipsa activității sociale (statul de unul singur prea mult timp) etc.

- SANATATEA CREIERULUI 03 - Sănătatea creierului: să ne ferim de factorii dăunători

Probleme de sănătate

Multe probleme de sănătate afectează creierul și reprezintă un risc pentru funcția cognitivă. Dintre ele menționăm:

  • bolile cardio- vasculare și hipertensiunea arterial: pot conduce la accident vascular cerebral și modificări asociate cu demența la nivelul vaselor de sânge.
  • diabetul: deteriorează vasele de sânge din întreg organismul, inclusiv din creier; crește riscul de accident vascular- cerebral și de infarct; este asociat cu un risc crescut de apariție a bolii Alzheimer.
  • boala Alzheimer: provoacă o acumulare de proteine dăunătoare și alte modificări la nivelul creierului care duc la pierderi de memorie și probleme de gândire
  • accidentul vascular- cerebral: poate deteriora vasele de sânge din creier și poate crește riscul apariției demenței vasculare
  • depresia: conduce la confuzie și probleme de atenție; de asemenea, a fost asociată cu demența
  • delirul: se manifestă printr-o stare acută de confuzie, adeseori în timpul unei internări în spital, și este urmat inevitabil de un declin cognitiv

Prevenire și tratare

Este important să prevenim sau să tratăm astfel de probleme de sănătate. Ele afectează atât creierul, cât și corpul.

  • Leziuni cerebrale: persoanele în vârstă sunt mai predispuse la căzături, acidente de mașină sau alte evenimente negative care pot duce la astfel de leziuni. Alcoolul și anumite medicamente pot afecta abilitatea unei persoane de a conduce în siguranță și cresc riscul de accidente și leziuni cerebrale. Învățați cum să faceți față riscurilor de căzături și participați la programe de prevenire a rănirilor. Purtați căști și centuri de siguranță pentru a preveni și rănile la cap.
  • Medicamentele: unele doctorii sau combinații de medicamente pot afecta capacitatea de gândire a unei persoane și felul în care funcționează creierul. De exemplu, anumite medicamente pot provoca confuzie, pierderi de memorie, halucinații și iluzii la persoanele în vârstă. Medicamentele pot interacționa cu alimentele, suplimentele alimentare, alcoolul și alte substanțe. Unele dintre aceste interacțiuni pot afecta funcționarea creierului. Doctoriile care afectează percepția vârstnicilor sunt: antihistaminicele prescrise pentru alergii, medicamentele contra anxietății și depresiei, somniferele, antipsihoticele, relaxantele musculare, anumite medicamente care tratează incontinența urinară, medicamentele pentru ameliorarea crampelor stomacului, intestinelor sau vezicii urinare.
  • Activitatea fizică: lipsa exercițiilor sau altor genuri de activitate fizică poate crește riscul de diabet, boli cardio- vasculare, depresie și accident vascular- cerebral- toate acestea putând fi dăunătoare pentru creier. Unele studii au arătat că activitatea fizică îmbunătătește performanțele cognitive și reduce riscul bolii Alzheimer.
  • Dieta: studiile au arătat că anumite alimente mențin sănătatea creierului și au sugerat că alte produse cresc riscul de apariție a problemelor de sănătate. De exemplu, alimentele bogate în grăsimi sau sodiu pot cauza boli cardio- vasculare și diabet, care dăunează creierului.
  • Fumatul: este dăunător atât pentru creier, cât și pentru corp Crește riscul de infarct, accident vascular- cerebral și boli de plămâni. Renunțatul la fumat la rice vârstă îmbunătățește starea de sănătate.
  • Alcool: excesul de alcool afectează creierul prin încetinirea sau întreruperea comunicării dintre celulele creierului- ceea ce poate provoca un discurs incoerent, memorie încețoșată, somnolență și amețeli. Efectele pe termen lung includ modificări ale echilibrului, memoriei, emoțiilor, coordonării și a temperaturii organismului. Renunțarea la alcool poate inversa unele dintre aceste modificări. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, devin mult mai sensibili la efectele alcoolului. Aceeași cantitate de alcool poate avea un efect mai puternic la o persoană în vârstă decât la una mai tânără. De asemenea, anumite medicamente pot fi periculoase dacă sunt amestecate cu alcool. Cereți mai multe informații medicului sau farmacistului.
  • Probleme cu somnul- la orice vârstă, un somn bun susține sănătatea creierului. Problemele cu somnul – nu dormiți suficient, nu dormiți bine sau sunt de vină alte afecțiuni- pot conduce la probleme de memorie, concentrare și alte funcții cognitive. Apneea este o afecțiune care provoacă pauze scurte în respirație în timpul somnului. Poate conduce la hipertensiune arterială, accident vascular- cerebral sau pierderi de memorie. Tratamentul pentru apnee începe cu modificări ale stilului de viață, precum evitarea alcoolului, scăderea în greutate și renunțarea la fumat.
  • Izolarea socială și singurătatea sunt dăunătoare pentru sănătatea creierului. Singurătatea a fost asociată cu un risc crescut de demență, activitatea socială scăzută cu funcții cognitive slabe.

Factorii genetici, de mediu și de stil de viață sunt recunoscuți pentru modul în care influențează sănătatea cognitivă. Unii dintre acești factori contribuie la un declin al abilităților de citire și al abilității de a realiza activități zilnice precum condusul, plata facturilor, luarea medicamentelor sau gătitul.

Cautam colegi : asistenta medicala pentru punctul de lucru din Botosani

Job-ul de asistent este unul dintre cele mai importante si solicitante, iar centrul medical privat Alexis are nevoie de cei mai buni!
Acestia vor trebui sa recolteze probe de sange demonstrand manualitate si viteza de executie, si sa completeze dosare medicale.
De asemenea, ar trebui sa efectueze electrocardiograme, audiograme si probe functionale ventilatorii.
Pentru acestea din urma vom oferi training specializat.
- dreamstime xl 49033802 300x206 - Cautam colegi : asistenta medicala pentru punctul de lucru din Botosani“Greul” nu se opreste aici.
Asistentul perfect trebuie sa aiba experienta in recoltarea probelor de sange, sa fie punctual, adaptabil, prietenos, dornic sa invete si sa ajute si sa aiba aviz de libera practica vizat la zi.
Nu va fi usor, dar va fi frumos.
Asteptam noul coleg intr-o echipa pasionata si profesionista. Daca simti ca esti perfect pentru noi, abia asteptam sa te cunoastem.
Pentru stabilirea unui interviu, poti apela la numarul de telefon 0752.190.153 – manager proiect Botosani, doamna Ramona Dascalu

Dispepsia funcțională

Dispepsia funcţională este o tulburare digestivă, care afectează un procent semnificativ din populaţia globului, o patologie des întâlnită în practica medicală curentă. În articolul de față am prezentat câteva elemente privind simptomatologia, diagnosticul şi tratamentul acesteia.

- dispepsie 30 - Dispepsia funcțională

Definiţia dispepsiei

Indigestia sau dispepsia  este o tulburare funcţională în care organele care alcătuiesc sistemul digestiv, îndeosebi stomacul şi prima parte a intestinului subţire (ocazional şi esofagul), funcţionează anormal. Dispepsia reprezintă, de regulă, o afecţiune cronică, simptomele fluctuând în frecvenţă şi intensitate pe parcursul mai multor luni sau chiar ani. Se poate manifesta zilnic sau intermitent timp de câteva zile sau săptămâni la rând, urmând apoi zile sau săptămâni de ameliorare (aspect denumit periodicitate).

Principalele simptome ale indigestiei sunt durerea sau disconfortul în etajul abdominal superior, eructaţiile, greaţa, vărsăturile, balonarea, senzaţia de saţietate precoce după consumul unei cantităţi mici de alimente şi distensia abdominală . Cel mai adesea, aceste simptome apar după mese. Indigestia apare frecvent la gravide, deşi în majoritatea cazurilor este cauzată de refluxul acid.

Indigestia este diagnosticată pe baza simptomelor tipice şi în absenţa altor boli gastrointestinale (precum esofagită, gastrită, ulcer gastric) și non-digestive, care ar putea provoca simptomele. Tulburările gastrointestinale funcţionale sunt cele care presupun o funcţie anormală a organelor digestive, în care anomaliile nu pot fi observate în organele respective macroscopic (cu ochiul liber) şi nici microscopic.

În unele cazuri, funcţia anormală poate fi demonstrată prin teste speciale (de exemplu, studiile evacuării gastrice sau studiile de motilitate antro-pilorică). Totuşi, aceste teste sunt complexe şi nu sunt larg disponibile, iar sensibilitatea lor este scăzută pentru detectarea acestor anomalii funcţionale.

Distincţia între tulburare funcţională și non-funcţională poate fi adesea neclară [2]. Probabil chiar și tulburările funcţionale au anomalii biochimice sau moleculare, care, în cele din urmă vor putea fi detectate şi măsurate. Bolile funcţionale ale stomacului și intestinului s-ar putea să fie asociate cu niveluri crescute sau scăzute ale anumitor substanţe endogene din organele tractului gastrointestinal, din măduva spinării sau din creier.

Dispepsia  este adesea cauzată de boala de reflux gastroesofagian sau de gastrită, mai puţin de ulcer peptic şi ocazional de cancer. Mai rar poate fi cauzată de boli sistemice ca boala coronariană ischemică, insuficienţa cardiacă, hiperparatiroidism, diabet zaharat sau boli tiroidiene. Dispepsia instalată recent la pacienții de peste 55 ani, în prezenţa unor simptome de „alarmă” (scădere ponderală, disfagie, inapetenţă, anemie), impune investigaţii suplimentare pentru excluderea unei cauze organice cu potenţial infaust.

Dispepsia funcţională  nu trebuie confundată cu indigestia acută, autolimitantă, cauzată de supraalimentaţie, de consumul prea rapid a unei cantităţi exagerate de alimente, de consumul de alimente bogate in grăsimi, de consumul exagerat de cafea, alcool sau de administrarea unor medicamente (ca aspirină, ibuprofen, antibiotice, antihipertensive, steroizi, suplimente de fier).

Diagnosticul şi clasificarea dispepsiei funcţionale

Dispepsia funcţională  (numită şi non-ulceroasă) reprezintă indigestia fără dovada existenţei unei boli organice care să explice simptomele şi afectează circa 15% din populaţia generală în ţările vestice. Dispepsia funcţională reprezintă cam 50-70% din cazurile de pacienţi cu dispepsie, la care nu s-a identificat nicio altă cauză organică.

Definiţia dispepsiei funcţionale este stabilită pe baza criteriilor Roma IV din 2016 [2], care pun accentul pe subtipurile bolii (sindromul de distres postprandial şi sindromul de durere epigastrică). Aceste criterii includ boala de reflux gastroesofagian şi sindromul de intestin iritabil în spectrul dispepsiei funcţionale. În mecanismul bolii, factorii de mediu joacă un rol cheie, date noi sugerând implicarea animalelor de companie erbivore și a expunerii la antibiotice pentru tratamentul unei infecţii non-digestive. Unele date experimentale arată că, în ceea ce privește dispepsia funcţională, eozinofilele şi mastocitele pot altera structura şi funcţia neuronilor din peretele digestiv.

Criteriile Roma IV stipulează că dispepsia funcţională nu trebuie privită ca o boală unică, ci, mai degrabă, ca un spectru de afecţiuni, cuprinzând cele două sindroame mai sus menţionate. Dovezile epidemiologice şi fiziopatologice vin să susţină ideea că aceste sindroame sunt, în principiu, entităţi distincte, dar se pot suprapune, aspect observat îndeosebi la pacienţii din ambulator.

Conform criteriilor Roma IV , sindromul de distres postprandial se caracterizează prin  senzaţie neplăcută, supărătoare, de saţietate precoce sau de plenitudine postprandială, care apare cel puţin 3 zile pe săptămână, în cursul ultimelor 3 luni, în contextul unui istoric de 6 luni al simptomatologiei. Sindromul de durere epigastrică se caracterizează prin durere sau arsură epigastrică supărătoare, care apare cel puţin o zi pe săptămână, în  ultimele 3 luni, cu un istoric de cel puţin 6 luni al simptomelor.

Trăsătura dominantă a sindromului de distres postprandial (SDP)  este apariţia postprandială după mese a simptomelor, mai degrabă decât înainte de sau între mese. Prin contrast, durerea din sindromul de durere epigastrică (SDE)  nu este neapărat necesar legată de mese, deşi uneori poate fi observată o asociere cu mesele. La pacienţii cu dispepsie funcțională, simptomele legate de administrarea meselor, chiar dacă nu au fost raportate de pacient, pot adesea fi induse de un prânz standardizat.

Ţinând cont de suprapunerea celor două sindroame, SDP şi SDE , s-a luat în discuţie folosirea ca şi criteriu al prezenţei sau absenţei simptomelor legate de mese, pentru identificarea subgrupurilor care se suprapun mai puţin . În grupul de suprapunere (“overlap”) s-a raportat durere epigastrică, mai degrabă postprandială (70%), decât în cazul pacienţilor doar cu SDE (31%), sugerând că un subset de cazuri cu suprapunere prezentau, de fapt, durere din cauza consumului alimentar.

Evaluarea simptomatologiei este esenţială pentru diagnosticul şi monitorizarea răspunsului la tratament. Există doar două chestionare pentru pacienţi, care acoperă toate simptomele cheie descrise în criteriile Roma, şi anume , Nepean Dyspepsia Index (NDI) şi Indexul de Severitate a Simptomelor Dispepsiei (the Dyspepsia Symptom Severity Index –DSSI).

O metaanaliză a evidenţiat importante diferenţe clinice şi epidemiologice privind dispepsia funcţională între Europa de Vest şi de Est , deşi dispepsia pare a avea o prevalenţă mai mare în Vest, simptomele caracteristice SDP  sunt mai frecvent întâlnite la pacienţii din Europa de Est, la fel ca şi ameliorarea simptomatică după eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori.

Diagnosticul este unul de excludere a unei cauze organice , necesitând, pe lângă anamneza detaliată, examenul obiectiv, teste hematologice și biochimice de rutină (hemogramă, markeri inflamatori, VSH, teste hepatice, teste funcţionale tiroidiene, electroliţi serici), teste pentru detecţia infecţiei cu Helicobacter pylori, endoscopie digestivă superioară, eventual alte investigaţii, precum ecografie abdominală, pH-metrie, manometrise sau studii de golire gastrică.

Patogenie

Simptomele dispepsiei funcţionale apar din cauza unei interacţiuni complexe între sensibilitatea viscerală aferentă crescută, întârzierea golirii gastrice (gastropareză) sau o adaptare (relaxare a pereților digestivi) inadecvată la bolusul alimentar. Anxietatea este asociată cu dispepsia funcţională şi, la unii pacienţi, apare înaintea debutului simptomelor digestive. La alţi pacienţi, anxietatea apare după debutul dispepsiei, sugerând o afecţiune cerebrală indusă de tractul intestinal. În ceea ce priveşte mecanismul de apariţie, acesta ar presupune un semnal (sau input) anormal de la nervii senzitivi intestinali, procesare anormală a semnalului de la nervii senzitivi şi stimulare anormală a intestinului de către nervii motori.

Există o aşa numită ipoteză psihiatrică a dispepsiei, care stipulează că simptomele apar din cauza depresiei, anxietăţii crescute sau unei tulburări de somatizare. Studiile epidemiologice susţin asocierea dintre dispepsia funcţională şi afecţiunile psihologice. Simptomele de nevroză, anxietate, ipohondrie şi depresie sunt mai frecvent întâlnite la pacienţii cu acuze gastrointestinale inexplicabile, decât în populaţia generală.

Cauzele dispepsiei sunt incomplet elucidate. Într-un studiu prospectiv efectuat pe pacienți australieni , singurul factor de risc identificat a fost expunerea la animalele erbivore, precum caii. Se ridică posibilitatea expunerii la paraziţii intestinali ai acestor animale, în contextul observaţiilor care atestă legătura dintre eozinofilia duodenală şi dispepsia funcțională, îndeosebi în SDP .

Un alt studiu din Statele Unite a relevat că tratamentele antibiotice pentru infecţii non-digestive s-au asociat cu un risc dublu de dezvoltare a dispepsiei  sugerând implicarea patogenică a florei intestinale.

S-a observat că tulburările de somn sunt mai frecvent întâlnite la pacienţii cu boală de reflux (65%), dar apar şi la un procent semnificativ din pacienţii cu dispepsie funcţională (46%). Acest studiu aduce dovezi în sprijinul implicării axei creier-intestin şi a faptului că boala de reflux şi dispepsia ar putea face parte din acelaşi spectru de afecţiuni.

Cere oferta
Oferta de Paste Centrul Medical Alexis
WeCreativez WhatsApp Support
Echipa noastră de asistență pentru clienți este aici pentru a vă răspunde la întrebări. Intreaba-ne orice! NU FOLOSIȚI CHAT-UL PENTRU PROGRAMĂRI < programarile se fac doar telefonic la numarul 0752-190-150> NU COMERCIALIZAM MASTI CHIRURGICALE !!!!
👋 Bună, cum pot să te ajut?